Moinesti Online - Portalul Municipiului Moinesti

Municipiul Moinesti este asezat in bazinul mijlociu al sistemului de rauri Trotus-Tazlau, intr-o zona cu bogate resurse naturale (petrol, carbune, ape minerale curative). Cele 10 izvoare cu ape minerale din "Parcul Bai", cantonate pe paraul G�zu, precum si microclimatul ozonat al zonei, lipsit de pulbere nociva, insotite de frumusetile reliefului si florei locale, pledeaza pentru statutul de statiune balneoclimaterica. Pe langa toate acestea, municipiul Moinesti cunoaste o intensa viata spirituala si sportiva, precum si o dezvoltare continua a institutiilor scolare, judectoresti, bancare si turistice. Ca atare, municipiul are certe perspective de dezvoltare urbanistica, economica si turistica, dorindu-se ca el sa devina un centru balneoclimateric important, preferat de turistii autohtoni, dar si de cei din alte localitati ale tarii sau din strainatate.
Prima atestare documentara a localitatii este datata 1437 si primul document in care Moinestiul este nominalizat ca targ este acela din anul 1832, cand avea 188 de case si 588 de locuitori. Targul Moinesti era un loc de intalnire intre locuitorii, de pe Valea Trotusului si Valea Tazlaului, a celor veniti din Transilvania, aici existau izvoare de pacura, exploatari forestiere, alte produse mestesugaresti si agroalimentare.
Aici s-a nascut, �n 1896, poetul si eseistul de renume mondial Tristan Tzara (Samuel Rosenstock), fondatorul Dada, o miscare contestatara �n arta.
In anul 1921 Moinestiul devine comuna urbana si odata cu aceasta creste functia lui administrativa. Moinestiul era resedinta comunei urbane si in acelasi timp resedinta plasei Tazlau. In anul 2001 orasul Moinesti a fost declarat municipiu. Cea mai veche mentiune despre existenta si exploatarea petrolului �n Rom�nia se refera la localitatea Lucacesti, astazi parte componenta a orasului Moinesti, de pe Valea Tazlaului Sarat; primele distilerii de petrol din tara sunt mentionate �n prima jumatate a secolului al XIX-lea la Gazarie, cartier al orasului Moinesti. �n bazinul petrolifer al Moldovei s-a forat prima sonda mecanica din Rom�nia (�n 1861) si printre primele din lume. La Moinesti a fost instalata a patra mare rafinarie din tara (1923); din toate acestea reiese faptul ca �nceputurile industriei petroliere �n tara noastra au avut loc pe meleagurile moinestene.

Oportunitati de investitii:
Agricultura

*Din totalul suprafetei administrative a orasului, terenul agricol acopera 2590 ha, din care terenul arabil este de 538 ha. Pentru a valorifica traditia economica a zonei, pentru a o face mai productiva, un adevarat motor al dezvoltarii locale, se doreste atragerea de investitii �n agricultura si cresterea animalelor. Sunt necesare investitii pentru extinderea si modernizarea actualelor exploatatii agricole prin stimularea dezvoltarii unor ferme vegetale ecologice, structurate pe culturi specifice, prin dezvoltarea structurilor asociative capabile sa realizeze activitati de productie agricola rentabile; Este necesara asigurarea conditiilor optime de prelucrare si desfacere a produselor agricole, atragerea unor furnizori de servicii specifice �n domeniul mecanizarii, protectiei fitosanitare, achizitionarii de seminte selectate si tratate, domenii care pot influenta �n mod pozitiv calitatea si profitabilitatea activitatilor agricole
**Se va sprijini consolidarea de noi ferme, promovarea asociatiilor de producatori precum si dezvoltarea nisei de piata a agriculturii ecologice;
***Se pot amenaja �n zona ferme de crestere a pasarilor, inclusiv baze de procesare si valorificare a produselor avicole, ferme de melci, iepuri s.a.;

Industria agroalimentara

*Centre de taiere-abatorizare, carmengerii, unitati de colectare si prelucrare a produselor animale: lapte, l�na, piei s.a.;
**Centre de colectare, prelucrare si valorificare a produselor vegetale;
***Suprafetele de padure asigura suficiente cantitati de fructe de padure, ciuperci si plante medicinale din flora spontana �nc�t sa faca oportune investitiile �n amenajarea unui centru de colectare, prelucrare si valorificare a acestora;

Industrie

*Pentru ocuparea integrala a fortei de munca disponibile si dezvoltarea socio-economica a municipiului, administratia locala �ncurajeaza investitile, �n special �n domeniile nepoluante. Exista �n zona forta de munca calificata �n foraj-extractie si mentenanta �n industria petroliera, prelucrarea lemnului, fac�nd posibile investitii �n amenajarea unor ateliere de mic mobilier, t�mplarie, profile din lemn, mobilier de gradina, cherestea s.a., dar si persoane calificate �n industria usoara (textile, �ncaltaminte, artizanat);

Turism si agroturism

*Municipiul Moinesti are sanse reale de a se alinia in randul statiunilor balneoclimaterice at�t datorita peisajelor naturale c�t si numeroaselor izvoare de ape minerale curative. Zona �n care se afla municipiul dispune de numeroase atractii turistice �ntre care se remarca:
*Parcul Bai (unde se afla izvoarele cu ape minerale curative),
*Parcul cu Pini (pensiune, motel, casute camping, teren tenis),
*Cetatuia (cetate dacica atestata arheologic),
*Dealul lui Ghindaru (unde arheologii au descoperit artefacte ale culturii pre- Cucuteni cu o vechime de peste 3000 de ani),
*Monumentul Dada (opera artistului Ingo Glass),
*Cimitirul evreiesc si sinagoga (unde cea mai veche piatra tombala cu text recognoscibil este datata 1692),
*Lacul Tarnita-cel-fara-de-fund si, �n imediata proximitate a municipiului:
*Manastirea Stirigoi (aflata �ntr-un peisaj salbatic, �nconjurata de paduri seculare)
*Salina T�rgu-Ocna,
*Statiunea Slanic Moldova,
*Centrul de Cultura Rossetti-Tetcanu (unde a creat compozitorul de talie internationala George Enescu).
Deasemenea, putem mentiona traditiile locale, gastronomia specifica si ospitalitatea proverbiala a moldovenilor. Administratia locala este preocupata de promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru cresterea atractivitatii zonei ca destinatie turistica. �n acest sens, sunt �ncurajate investitiile �n domeniul energiei eoliene (orasul este, practic, inconjurat de dealuri), amenajarea unor pensiuni, case de vacanta, moteluri, hoteluri, baze sportive de iarna, p�rtii de schi, sanius, patinoar, tabere si cantonamente sportive, centru de tratament balnear, bazine de �nnot acoperite (pe locul actualului strand existent), campinguri, baze sportive de vara, trasee forestiere, trasee montane, atv-uri, mountainbike, restaurante cu specific local, centre de v�natoare, de pescuit s.a. ;

Infrastructura:

*Strategia administratiei locale prevede masuri menite sa �mbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor, sa ridice standardul calitativ al ambientului natural, serviciilor si imaginii zonei �n general, sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat fie sub forma investitiilor directe fie sub forma parteneriatelor. Sunt necesare investitii majore �n zone de agrement si turism, pentru reabilitarea drumurilor, alimentarea cu apa, canalizare, amenajarea unor centre sociale, reabilitarea unor cladiri publice, lucrari ce tin de cursurile de apa, dotarea administratiei publice locale cu masini si utilaje necesare gospodaririi comunei, dotarea institutiilor publice cu aparatura si tehnica moderna de lucru, dezvoltarea unor baze sportive, amenajare strand cu bazine de �nnot acoperite, patinoar, s.a.

Proiecte aflate �n derulare, cu finantare europeana:
*modernizare Ambulatoriu Integrat la Spitalul Municipal de Urgenta;
*reabilitare si modernizare Spital Municipal de Urgenta, prin transformare partiala a spatiului din ambulatoriu de specialitate �n Sectie de Obstetrica-Ginecologie-Maternitate-finalizat, dat �n folosinta;
*cresterea eficientei serviciilor publice prin implementare serviciu informatic integrat, cu functii de e-administrare si e-guvernare;
*Plan Integrat de Dezvoltare Urbana: reabilitare infrastructura strazi, modernizare si reamenajare Parc Bai, reabilitare cladire �n scopul transformarii sale �n cladire de servicii si asistenta sociala, sistem de monitorizare video urbana cu dispecerat de supraveghere, deja aprobat, intrat �n faza de proiectare;
*sistem de colectare selectiva, centru de valorificare si optimizare transport deseuri �n arealul municipal, finalizat, va intra pe flux �n maximum 2 luni;
*reabilitare retea apa-canal si modernizare statie epurare ape uzate;