"Domnia" este principala institutie centrala a statului feudal Moldova, al carei detinator reuneste calitatea de mare voievod, comandant suprem al oastei, cu aceea de domn, ,,singur stapanitor" deci sef al unui stat independent si suveran.
Tot "Domnia" este aceia care emitea hrisoave, acestea fiind principalele documente in care este datat Moinestiul pentru prima oara.
Hrisoavele privitoare la schimbul de proprietate se refereau, in general, la daniile pe care le facea celor credinciosi domnului in indeplinirea unor misiuni militare, in lupte, din domeniul domnesc (destul de puternic la inceput fata de domeniul bisericesc si cel boieresc).
In timpul domniei lui Stefan cel Mare se aminteste despre Moinesti atunci cand o parte din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, invins de domnitorul moldovean, in lupta de la Baia, 1467, s-a retras spre Transilvania pe drumul ce trecea prin Moinesti.
Materialele documentare care amintesc de localitatea Moinesti se inmultesc in anii urmatori.
In timpul domniei lui Stefan cel Mare se aminteste despre Moinesti atunci cand o parte din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, invins de domnitorul moldovean, in lupta de la Baia, 1467, s-a retras spre Transilvania pe drumul ce trecea prin Moinesti.
Un alt document, din 1531, aminteste de Moinesti. Acesta reia, in parte, datele din documentul din 1439.
In lucrarea ,,Descriptio Moldaviae", 1716, D. Cantemir mentiona ca pe ,,Tazlaul Sarat, nu departe de satul Moinesti, in tinutul Bacaului, curge dintr-un izvor pacura amestecata cu apa, de care se servesc taranii ca sa-si unga carele."
Pe harta lui Bawer, 1783, este mentionat satul Moinesti.
In noile conditii istorice, din secolul al XVIII-lea, procesul de urbanizare a inregistrat un curs ascendent. In aceasta perioada se integreaza si targul Moinesti. El apare, deci, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, adica in prima etapa a formarii targurilor din Moldova (1774-1869).
Primul document in care Moinestiul este nominalizat ca targ este acela din anul 1832, cand avea 188 de case si 588 de locuitori.
Targul Moinesti era un loc de intalnire intre locuitorii, de pe Valea Trotusului si Valea Tazlaului, a celor veniti din Transilvania, aici existau izvoare de pacura, alte produse mestesugaresti si agroalimentare.
Asezarea Moinesti a fost incadrata in randul targurilor pana in anul 1864, cand, in urma aplicarii Legii de organizare administrativa si a Legii comunale, a devenit comuna rurala.
In anul 1921 Moinestiul devine comuna urbana si odata cu aceasta creste functia lui administrativa. Acum Moinestiul era resedinta comunei urbane si in acelasi timp resedinta plasei Tazlau. Din comuna urbana Moinesti faceau parte localitatile Dealu Mare, Lunca, Moinesti, Parau.
In anul 2001 orasul Moinesti a fost declarat municipiu. Acesta hotarare a fost luata de Parlamentul Romaniei care a adoptat Legea privind declararea ca municipiu a orasului Moinesti, judetul Bacau.
